România a finalizat procesul de transformare structurală, intrând pe toate sectoarele majore de înaltă productivitate. Este concluzia unui studiu Harvard care situează economia noastră printre cele mai complexe în plan global, mai exact pe locul 19 din 133 de state, Franța fiind pe locul 18, de exemplu

În ultimii ani, monedele digitale de bancă centrală (CBDC) au devenit un subiect important de discuție la nivel internațional, fapt demonstrat, printre altele, de emiterea de principii de politică publică în legătură cu acestea de către Grupul celor 7. O trecere în revistă a principiilor respective, prezentate mai jos, se poate dovedi utilă pentru cititori, prin clarificări conceptuale și identificarea de argumente ce demonstrează falsitatea unor teze susținute în spațiul public în privința CBDC

A 27-a reuniune Conference of the Parties (COP27) dedicată abordării riscurilor climatice a avut loc în perioada 6 noiembrie - 17 noiembrie 2022 la Sharm El-Sheikh (Egipt) într-un context marcat de reverberațiile agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, a reconfigurării fluxurilor comerciale globale și inflației înalte pe plan mondial.

Asemenea evoluției pandemiei și a războiului din Ucraina, în ultima perioada, inflația a devenit și ea un subiect intens dezbătut - dacă nu cel mai dezbătut - în spațiul public. Oarecum este o consecință normală, în contextul în care, prețurile de consum au înregistrat creșteri deosebit de rapide cu efecte negative asupra întregii societății și, în special, asupra grupurilor vulnerabile, atât la nivel global cât și în România

Fiecare criză din ultimii cincisprezece ani a fost urmată de o creștere a datoriilor totale (publice și private), în încercarea de a stimula creșterea economică și de a păstra neștirbit nivelul de trai. Astfel, datoria globală totală a ajuns, la sfârșitul anului 2020, la 256% din PIB-ul mondial (din care datoria publică – 99% din PIB-ul mondial, iar datoria privată – 157% din PIB-ul global). A se compara acest nivel cu nivelul de 195% din PIB atins în anul 2007 (înaintea crizei financiare) și cu nivelul de 227% din PIB atins în anul 2019 (înaintea crizei COVID). Întrebarea firească este „cum vor fi plătite datoriile uriașe acumulate până în prezent?”

Mai multe articole

  1. Prefața la cartea „Politica monetară- lucrări selectate”, publicată de BNR la Curtea Veche Publishing (noiembrie 2022)
  2. Inflația giganților, inflația piticilor
  3. Nicio politică monetară, oricât de restrictivă, nu e în măsură să reducă inflația. Vezi cazul Chile! Bine ați venit în Hikelandia, potrivit The Economist
  4. Reducerea inflației: ceea ce îngrijorează sunt posibilitățile politice, nu cele tehnice
Pagina 10 din 96

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

RSS

feed-image

Cele mai citite

Articole recomandate

Autori